Skip to content

Mamele, puse la zid de guvernul BOC

December 3, 2010

A fi mama era candva o bucurie. O bucurie atat de mare incat femeia radia de fericire. O impartasea tuturor cu zambetul pe buze, inclusiv necunoscutilor intalniti pe strada. In ultimii ani, insa, meseria de mama a devenit o corvoada. Nu numai pentru femei, dar si pentru barbati.

Copilul reprezinta o cheltuiala in plus, o gura in plus de hranit. Mai ales in primii 2-3 ani de viata. Scutece, lapte praf, vaccinuri, consultatii periodice la doctor, nopti nedormite, aparitia primilor dintisori si alinarea suferintei acestuia cand gingiile “explodeaza” sub influenta puternica a dintisorilor de lapte.

In 2010 copilul a devenit ca o excursie pe care o intreprinzi doar daca bugetul iti permite.

“-    Draga mea, mi-as dori un copil. Tu nu?

–         Ba da, dragul meu. Dar ne permitem sa facem unul acum? Eu tocmai am ramas fara serviciu.

–         Asa e, iubito. Ai dreptate. Nici macar nu avem o casa a noastra. Platim chiria pe luna atat de mult incat nici macar vacanta nu am mai avut de doi ani. Nu stiu ce o fi fost in mintea mea cand am deschis subiectul despre copil.

–         Sa mai asteptam putin. Cu putin noroc, la anul vom face unul. Macar unul…”

Cam asa suna discutia dintre un cuplu normal, care isi doreste macar un urmas, o raza de soare in viata lor umbrita de griji si nelinisti cotidiene.

Este drept. A sta acasa doi ani de zile pentru ingrijirea copilului este o cheltuiala in plus la bugetul statului, o cheltuiala pe care nu si-o permite intr-un moment crucial ca cel pe care il traversam la ora actuala. Lipsa unui angajat doi ani de zile pentru concediu maternal, fie barbat sau femeie, inseamna pentru firma respectiva un angajat in plus, sau asuprirea unui alt angajat cu munca extra neplatita. Un fel de voluntariat. (ex. Eu lipsesc doi ani de la locul de munca pentru ca tocmai am nascut. Tu, coleg bun, accepti sa iti faci munca ta, dar si pe a mea, insa pentru cea din urma nu esti platit.). Statul are tot dreptul sa reduca aest drept al tinerelor mame, insa trebuie sa aduca ceva in plus.

La cresele si gradinitele de stat locurile sunt insuficiente, iar personalul dezinteresat sa isi faca treaba cum ar trebui din cauza salariilor de mizerie reduse cu 15%. Iar de cele particulare nici nu poate fi vorba. O persoana care depinde de salariu sau de indemnizatia de la stat pentru cresterea copilului nu isi permite nici macar o zi pentru copilul sau la o cresa sau gradinita particulara. Astfel, pentru a se reintoarce la munca, parintele trebuie sa apeleze la rude sau la cunostinte pentru a-si lasa copilul ziua, cat el munceste.

In fiecare zi, la stiri, vedem acte violente comise de copii, adolescenti, tineri. Vedem si auzim stiri de copii gasiti in coma alcoolica pe strada, la doar 12 ani, auzim despre copii care fumeaza si consuma substante halucinogene in scoli si licee iar parintii lor nu au idée despre acest lucru. Asta datorita faptului ca trebuie sa munceasca pentru a-si permite sa isi trimita odorul la scoala. Si noi pe cine condamnam prima data cand auzim de astfel de cazuri? Parintii.

“-    Ia uite ce copii prost crescuti.

–         Da, draga. De parca ar fi crescut in padure, in jungla, nu intr-o casa de oameni normali. Niste salbatici.

–         Nu stiu ce fel de educatie or fi primit acasa. Halal parinti ce au.”

Niciodata, insa, nu condamnam sistemul in care traim.

 

Cunosc companii, multinationale, ce-i drept, care isi incurajeaza angajatii sa munceasca fara concediu maternal, cel putin nu unul de doi ani, prin asigurarea in cadrul companiei, a unei crese sau gradinite, unde personal pregatit in acest sens are grija de copii pe parcursul orelor petrecute la birou. Daca s-ar intampla acelasi lucru si in companiile de stat (alea putine care mai exista), poate ca bugetul nu ar fi afectat de acesti bani care trebuie dati mamelor pentru a sta acasa sa isi ingrijeasca copilul pana la varsta de doi ani.

Dar un lucru este omis atat de guvernanti, cat si de cei care condamna parintii care aleg sa stea acasa, pe banii statului, si sa isi creasca copilul. Educatia acestuia. Cine se ocupa de educatia copilului daca mama continua sa mearga la serviciu la scurt timp dupa nastere? Cine va fi tras la raspundere daca copilul ajunge un delincvent? Cine se va face raspunzator de proasta educatie? De lipsa de respect fata de cei din jurul lui? De comiterea de acte violente? In nici un caz statul.

Alesii nostrii stiu sa spuna ca indemnizatia de crestere a copilului pana la varsta de doi ani este o cheltuiala pe care bugetul de stat nu si-o mai permite. Ca mamele prefera sa stea acasa doi ani de zile in loc sa mearga la munca. Dar, in vremurile pe care le traim, cred ca este mai degraba o corvoada sa stai cu doar 8 milioane pe luna, bani din care trebuie sa cumperi scutece, lapte, biberoane, hainute, jucarii etc. Ar fi mult mai bine pentru parinte sa mearga la serviciu si sa ia cu cel putin 2-3 milioane mai mult si astfel cheltuielile extra, pentru cresterea copilului, ar fi mai putin resimtite. Stim sa condamnam ”nesimtirea” de a sta acasa pe banii statului. Dar, oare, se gandeste cineva, ca majoritatea femeilor fac un sacrificiu imens pentru a sta acasa si a oferi o educatie copilului care peste cativa ani isi va pune amprenta asupra societatii in care traieste, in loc sa mearga la serviciu?

From → Mass-Media

6 Comments
  1. Cel mai bine este ca parintii sa fie responsabili pentru cresterea copiilor lor. Asta inseamna sa nu mai astepte sa primeasca bani sa stea acasa cu copiii sau alocatii. Atunci cind ne dam seama ca este de datoria fiecarui parinte sa-ti creasca copiii si nu a statului, abia atunci tara va inainta….

    • Si ce se intampla atunci cand nu iti permiti sa pierzi un loc de munca pentru a deveni casnica ca sa iti poti creste copilul? Pana la urma banii dati de stat mamelor timp de doi ani sunt bani proveniti tot din munca noastra, din taxele si impozitele mult prea mari pe care angajatorii le platesc la cartile de munca. Mi se pare absurd sa muncesti o viata, sa cotizezi la sanantate luna de luna, sa mergi la doctor o data la 5 ani si cand iesi la pensie sa iti platesti medicamentele si, eventual, spitalizarea pentru ca nu pot fi suportate cheltuielile din bugetul Ministerului Sanatatii. Cine se foloseste de acei bani?

      • De cele mai multe ori, o mama nu-si permite sa devina casnica pentru ca trebuie sa se mentina social cu “vecinii”. As intreba aceste familii ce masina au, ce casa/apartament au, de cite ori maninca la restaurant si ce haine de firma au.

        Apoi, daca o femeie este angajata de 6 luni, sa spunem, cit a platit in taxe ca sa fie platita 2 ani sa stea acasa cu copiii, sau sa primeasca alocatie? Acesta este un sistem socialist. Ca sa platesti mamele sa stea acasa un an sau doi cu copiii, sa dai alocatie ani de zile, asta inseamna sa furi de la altii. Nici un om de rind nu plateste taxe sa acopere cheltuieleile concediului de maternitate si alocatiile.

        Banii acestia provin si de la oameni care nu au copii. Este corect ca sa ii oblig pe ei sa-mi plateasca mie sa stau acasa cu copiii mei, plus sa-mi plateasca si alocatia timp de 14 ani? Nu se numeste furt? Iar cind o tara o face se numeste socialism. Redistribuirea averilor nu a facut nici o tara sa aiba succes.

        De aceea nu sint bani, pentru ca se cheltuie mai mult decit se produce. Pentru ca toti vor concedii platite, alocatii, ajutoare de inmormintare, pensii, somaj, si cite si mai cite exista. Atunci cind omul este responsabil pentru propria-i viata, abia atunci tara se va redresa.

        Cum se face ca in alte tari unde nu se plateste concediu de maternitate sau alocatii copiilor, au fost mult mai tari din punct de vedere economic? Cum se face ca mamele au facut fata cheltuielilor fara ajutorul guvernului? Cum se face ca copiii au supravietuit si fara alocatii? Sa invatam de la ei.

      • La noi trebuie sa fii angajat de cel putin un an ca sa poti primi indemnizatia de crestere a copilului. Cat despre alte tari, prefer sa nu vorbim aici despre ele. Nu de alta, dar sunt tari care iti platesc ajutor social si iti ofera cursuri gratuite de specializare pentru a te putea angaja. La noi ce se intampla? Te disponibilizeaza si nu prea ai unde sa iti gasesti de munca. Suntem in multe privinte in urma.

      • Si care este valoarea pe care o plateste in taxe o viitoare mama intr-un an?

        Sintem in urma pentru ca imbratisam socialismul si asteptam de la stat sa faca ceea ce este de datoria fiecarui om sa faca.

  2. PS. Aici nu era vorba de asigurarea medicala pe care ai platit-o toata viata si medicamentele nu sint acoperite. Aici este vorba despre ajutoarele sociale, unde cei mai multi nu au platit in taxe, dar se folosesc de banii altora. Furt institutional.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: